Valoarea totală a granturilor atrase de cele 58 de școli gălățene beneficiare, sub coordonarea Inspectoratului Școlar Județean Galați, în cadrul PNRAS – rundele I și II, este astfel de 52.372.695,43 lei, cu TVA aferentă.

Ieri, 17 mai, Inspectoratul Școlar Județean Galați a semnat cu Ministerul Educației contracte de finanțare pentru ultimele 13 școli, beneficiare de granturi în cadrul Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Școlar – runda II. Valoarea acestor granturi pentru județul Galați este de 16.754.984,95 lei, cu TVA aferentă.

Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) reprezintă o intervenție sistemică, asumată de Ministerul Educației în vederea combaterii părăsirii timpurie a școlii și urmărește atingerea mai multor obiective generale.

Proiectele depuse de către unitățile de învățământ gălățene își propun atingerea acestor obiective prin programe de tip „Școală după școală”, activități remediale, activități de consiliere, excursii, ateliere de educație parentală, mediere, modernizarea spațiilor școlare, formarea cadrelor didactice, programe de tip „masă caldă”, activități de dezvoltare a climatului pozitiv în școală etc.

Cei mai buni debateri din țară s-au întâlnit săptămâna aceasta la Constanța, la etapa națională a Olimpiadei Naționale de Argumentare, Dezbatere și Gândire Critică "Tinerii dezbat", potrivit unui comunicat al Inspectoratului Școlar Județean Galați.

Echipa gălățeană formată din Iustina Vătafu, Mariuca Tînjală și Ștefania Palade de la Colegiul Național "Alexandru Ioan Cuza", coordonată de doamna profesor Maria Isabela Miron, a obtinut Mențiune în competiția pe echipe - Avansați.

În competiția individuală, Iustina Vătafu a obtinut încă o Mențiune pentru lotul județului.

Etapa națională a Olimpiadei Naționale de Informatică Aplicată-AcadNet 2024 s-a desfășurat, în perioada 11-14 mai 2024 , în cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București. Premiile și mențiunile obținute de elevii de la Colegiul Național ”Vasile Alecsandri” sunt următoarele:

- Pintilie Sebastian Marian, clasa a XI-a, Premiul I și Medalia de Aur, secțiunea Calculatoare 11-12;

- Iacob Laurian, clasa a XI-a, Mențiune și Medalie de Argint, secțiunea Rețele 11-12;

- Bratoveanu Nicolas Ștefan, clasa a XII-a, Mențiune și Medalie de Argint, secțiunea Rețele 11-12;

- Bulearcă Radu Mihai, clasa a XII-a, Medalie de Bronz, secțiunea Calculatoare 11-12;

În perioada 13-17 Mai 2024 se desfăsoară, la Facultatea de Istorie, Filosofie si Teologie, UDJ Galati, din cadrul Universității „Dunărea de Jos” proiectul ERASMUS + "Cooperation Partnerships in school education. Digigirls 4 Equal Future". In cadrul proiectului, al cărui scop este facilitarea dialogului intercultural, se reunesc participanți din România, Italia, Turcia și Olanda

Evenimentul desfășurat la Școala Gimnazială Nr. 7 din Galați, în cadrul cercului metodic al învățătorilor set A, Galați și rural, a reprezentat o ocazie de colaborare și schimb de bune practici între aproximativ 60 de participanți. Aceștia s-au adunat pentru a explora concepte cheie în domeniul educației, concentrându-se mai ales pe utilizarea tehnologiei în procesul de învățare și pe metoda de predare colaborativă, cunoscută sub numele de co-teach.

Prin intermediul sesiunilor teoretice și practice, participanții au avut oportunitatea să înțeleagă cum tehnologia poate fi integrată eficient în mediile de învățare. S-au discutat și prezentat cele mai utile și populare instrumente digitale disponibile, iar participanții au avut posibilitatea să observe modul în care acestea pot fi incluse în lecții, într-un mod practic și plăcut, menținând totodată un echilibru între tradiție și inovație, creativitate și rutină.

Evenimentul a subliniat importanța colaborării, implicării și sprijinului reciproc în construirea viitorului educației, evidențiind rolul crucial al formării continue și al schimbului de bune practici între cadrele didactice.

Prin această activitate, participanții au avut oportunitatea de a descoperi metode noi și inovatoare ce susţin procesul de învățare al elevilor, de a vedea pusă în practică predarea colaborativă (co-teach) și didactica.

Universitatea Internațională Danubius, alături de partenerii săi co-organizatori - Universitatea din Camerino, Italia, Universitatea din Ruse "Angel Kanchev", Bulgaria, Universitatea Aleksander Moisiu din Durres, Albania, Universitatea din Tirana, Albania, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești, România, Institutul de Economie Națională al Academiei Române, Universitatea Internațională a Mării Negre, Georgia și Universitatea de Stat de Economie din Azerbaijan,

lansează invitația de participare la cea de-a 19-a editie a Conferinței Internaționale privind Integrarea Europeană - Realități și Perspective - Provocări și Oportunități Globale în Contextul Crizelor Multiple în perioada 17 - 18 mai 2024.

Scopul Conferinței Internaționale Anuale privind Integrarea Europeană - Realități și Perspective. Provocări și Oportunități Globale în Contextul Crizelor Multiple este de a oferi un forum pentru schimbul de idei, rezultate de cercetare, studii de caz. Speakerii anunțați, care vor vorbi în cadrul Conferinței, sunt din Statele Unite, India, Marea Britanie și România sunt personalități recunoscute în mediile internaționale a relațiilor publice, de cercetare academică și domeniul educației universitare.

Conferința va avea loc în sistem hibrid pe platforma ZOOM și fizic la sediul Universității Internaționale Danubius.

România va evalua pentru prima dată competențele de citire, calcul, capacitatea de rezolvare a problemelor în rândul persoanelor de 16-65 de ani, prin PIAAC, testarea „PISA pentru adulți” a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE, conform Memorandumului aprobat în ședința de Guvern de astăzi, 9 mai. Colectarea datelor pentru testarea PIAAC va avea loc în 2024-2029, iar costurile estimate se ridică la 3,1 milioane de euro.

PIAAC evaluează capacitatea populației adulte în trei zone-cheie: citire, calcul, capacitatea de rezolvare a problemelor. Programul evaluează capacitatea persoanelor de a utiliza competențele aferente în mediul familial, la muncă, respectiv în societate. În prezent, peste 40 de țări și teritorii participă la evaluarea internațională.

Oferă, de asemenea, o imagine de ansamblu asupra gradului de alfabetizare a populației adulte, asupra diferențelor între competențele pe care le au oamenii și cerințele pieței muncii, evidențiază nivelul de echitate al accesului la educație și mobilitate educațională, precum și tranziția absolvenților spre piața muncii, potrivit ministerului Educației.

Studiul PIAAC va fi derulat în România de Ministerul Educației și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu sprijinul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, al Institutului Național de Statistică, al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării și al Institutului Național de Cercetare în Domeniul Muncii și Protecției Sociale.

Ţările europene au raportat o înmulţire considerabilă a cazurilor de tuse convulsivă în 2023 şi în primele trei luni din 2024, numărul cazurilor identificate fiind de zece ori mai mare comparativ cu fiecare dintre cei doi ani anteriori, transmite miercuri Reuters.

În total, au fost raportate aproape 60.000 de cazuri de către ţările din Uniunea Europeană şi din Spaţiul Economic European între ianuarie 2023 şi aprilie 2024, a anunţat miercuri Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).

Tusea convulsivă, cunoscută şi sub numele de pertussis, este o infecţie bacteriană care afectează plămânii şi căile respiratorii şi este endemică în Europa.

Această problemă de sănătate poate fi deosebit de periculoasă pentru copiii mici şi persoanele vârstnice.

Majoritatea statelor europene imunizează în mod obişnuit copiii împotriva tusei convulsive şi multe dintre ele vaccinează, de asemenea, femeile însărcinate pentru a-i proteja pe sugari.

ECDC a precizat că unele ţări ar putea lua în considerare posibilitatea de a administra rapeluri şi copiilor mai mari şi adulţilor, în condiţiile în care imunitatea poate să scadă.

Actul normativ efectiv(OG 7/2023) are ca obiective protejarea sănătăţii umane împotriva efectelor adverse ale contaminării apei destinate consumului uman, prin asigurarea calităţii de apă sanogenă şi curată, şi îmbunătăţirea accesului la apă potabilă.

„Pentru promovarea utilizării apei potabile furnizate la robinet, unităţile administrativ-teritoriale şi furnizorii de apă vor implementa următoarele măsuri: creşterea gradului de conştientizare cu privire la cele mai apropiate echipamente de exterior sau de interior prin care se furnizează apă potabilă; lansarea de campanii de informare a cetăţenilor cu privire la calitatea apei potabile furnizate prin reţeaua de distribuţie prin furnizorii de apă, în colaborare cu direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi cu unităţile administrativ-teritoriale; încurajarea furnizării apei potabile în administraţii şi clădiri publice prin montarea de dozatoare conectate la reţeaua publică de aprovizionare cu apă; furnizarea gratuită a apei potabile prin reţeaua de distribuţie pentru consumatorii din restaurant, cantine şi servicii de catering”, după cum se stipulează în document.

Astfel, un număr de 52 de instituții de învățământ superior de stat vor organiza, în anul universitar 2024 – 2025, 2.209 specializări/programe de studii universitare de licență.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educației, „în anul universitar 2024 – 2025, un număr de 52 de instituții de învățământ superior de stat vor organiza 2.209 specializări/ programe de studii universitare de licență. Dintre acestea, 118 specializări/ programe de studii universitare de licență au suferit modificări (modificare de capacitate, modificare de denumire, modificări în cadrul structurilor instituționale etc), 15 specializări/ programe au obținut acreditarea, iar opt sunt specializări noi”

De asemenea, 34 de instituții de învățământ superior particulare acreditate vor organiza 338 de specializări/ programe de studii universitare de licență. Un număr de 28 specializări/ programe de studii universitare de licență au suferit modificări (modificări de capacitate, modificare structură etc.)