Deşi tot mai mulţi români declară că se simt sănătoşi, datele arată o evoluţie nefavorabilă a principalilor indicatori de sănătate, precum impactul bolilor cronice, adresabilitatea către medicina primară şi numărul de ani de viaţă sănătoasă.
"Creşterea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât aceste patologii sunt, în mare măsură, prevenibile sau gestionabile prin diagnostic timpuriu şi monitorizare constantă", se precizează în studiu realizat de Bucharest Center for Economy & Society.
Potrivit analizei făcute, un indicator-cheie care poate explica aceste evoluţii este scăderea adresabilităţii la medicul de familie. Numărul mediu de locuitori care revin la medicul de familie în decurs de un an a scăzut de la 1.949 persoane per medic în 2008, la 1.512 în 2024.
"Această tendinţă sugerează reducerea controalelor preventive, diagnosticarea tardivă a bolilor cronice şi o relaţie mai slabă între pacient şi sistemul de îngrijire primară. În lipsa unei interacţiuni constante cu sistemul medical, bolile evoluează silenţios iar pacienţii ajung în sistem abia în stadii avansate, generând astfel costuri sociale şi financiare mult mai mari”.
Cel mai recent raport al Federaţiei Europene a Industriei Farmaceutice arată că În România, costul anual total estimat drept impact direct al unui grup de 5 boli cronice majore (accidentul vascular cerebral, boala cardiacă ischemică, diabetul zaharat de tip 2, boala pulmonară obstructivă cronică şi cancerul mamar) este de peste 10 miliarde euro, incluzând cheltuieli medicale directe, pierderi de productivitate şi impact socio-economic.