Membrii conducerii executive a combinatului siderurgic Liberty Galați avertizează că situația financiară a companiei a devenit „disperată” și că o eventuală deconectare a platformei de la energia electrică ar duce, în doar câteva ore, la colapsul tuturor sistemelor combinatului, cu riscuri pentru angajați, pentru mediu și chiar pentru sistemul energetic național.
Avertismentul apare într-o scrisoare deschisă datată 8 octombrie 2026 și semnată de 27 de directori și șefi de departament ai combinatului, în frunte cu directorul general Aida Nechifor.
„Documentul a fost prezentat autorităților și părților interesate, în speranța luării unor măsuri care să rezolve problemele ridicate. Din păcate, aceste măsuri nu au fost luate până la această oră”, afirmă semnatarii.
Documentul este adresat Guvernului, Comitetului interministerial pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galați, administratorilor concordatari, creditorilor, parlamentarilor de Galați, autorităților locale, foștilor și actualilor angajați. Semnatarii spun că se adresează pentru prima dată public și că își pun mandatele profesionale pe masa celor care decid viitorul combinatului.
Iată textul documentului:
„Suntem membrii conducerii executive a Combinatului Siderurgic Galați, inclusiv unitatea noastră de producere a țevilor sudate. Dorim – în premieră – să atragem atenția asupra riscurilor grave și complexe la care pot fi supuși angajații și contractorii noștri, membrii comunității și partenerii noștri economici și comerciali.
Prin natura muncii noastre, am fost și suntem liderii tăcuți ai miilor de angajați ai Combinatului. Cei mai mulți suntem manageri ori experți, ne-familiarizați cu aparițiile publice dar care, astăzi, credem că trebuie să ieșim în față iar vocea noastră să fie auzită, până nu va fi prea târziu.
Context
Combinatul Siderurgic de la Galați este cea mai mare unitate mono-industrială din România, recent definită ca de interes strategic. Timp de zeci de ani am fost cel mai important și respectat producător de oțel din această zonă a Europei.
În urmă cu doar câțiva ani, reușeam să producem peste 2,3 milioane de tone de oțel, să realizăm o cifră de afaceri de circa 2,4 miliarde de euro și un profit anual de circa 180 de milioane de euro.
În perioadele de producție normală eram al doilea consumator de electricitate și unul dintre cei mai mari utilizatori de gaz natural din țară, cu ZERO datorii la furnizorii și la partenerii noștri tradiționali.
Rezultatele noastre au condus la plăți importante către bugetele centrale și locale, în contul taxelor și impozitelor, pe care le-am plătit fără întârzieri, câteodată în devans.
Am fost cel mai mare angajator din această parte a României și unul din cei mai importanți contributori ai unor proiecte comunitare de educație, sănătate publică și sport.
Practic, astăzi suntem aceiași cu cei care au livrat acele rezultate evocate mai sus, cu aceleași linii de producție și în aceleași condiții de piață.
Din păcate, situația noastră financiară s-a înrăutățit abrupt și considerabil, din motive neimputabile oamenilor sau pieței.
Practic, de circa 18 luni suntem cei care încearcă, din răsputeri, fără sprijinul acționarului, să mențină Combinatul pe linia de plutire, pe fondul lipsei de finanțare și a incertitudinilor legate de un nou investitor capabil să reia producția.
Ce am făcut până acum
* Am asigurat funcționaliatatea liniilor de producție, în parametrii esențiali ai acestora precum și serviciile suport;
* Am asigurat securitatea oamenilor și echipamentelor, evitând răniri și afectări grave ale activelor, pe fondul unor atacuri, furturi și distrugeri;
* Am realizat două campanii de producție în anul 2025, am încheiat două contracte de tolling și am atras alți posibili clienți;
* Am menținut legături permanente cu clienții, furnizorii, autoritățile, salariații și partenerii noștri sociali;
* Am asigurat sprijin pentru procesul de vânzare a activelor Combinatului.
Blocaje
Situația noastră este disperată. Nicio încercare a managementului de a menține macro-echilibrele Combinatului nu mai dă rezultate.
Ne confruntăm cu următoarele blocaje:
* Imposibilitatea de a stopa exodul competențelor, care sunt rare și de înaltă pregătire;
* Imposibilitatea de a face plăți salariale și către furnizori, pe fondul blocării vânzării unor stocuri vechi de materii prime, pentru care avem și căutăm în continuare clienți;
* Imposibilitatea de a asigura securitatea oamenilor și a echipamentelor, aflate – prin diferite mecanisme legale – în proprietatea statului;
* Imposibilitatea de a asigura plata resurselor energetice, ceea ce înseamnă că nu putem relua producția, în ciuda tuturor eforturilor tehnice și comerciale făcute;
* Imposibilitatea de a asigura punerea în siguranță a rețelelor energetice și de evitare a riscurilor de mediu.
Riscuri
Toate aceste blocaje conduc direct la următoarele riscuri:
Pierderea definitivă a competențelor. Oamenii sunt neplătiți de peste 5 luni iar unitățile de oțel din Europa și din lume beneficiază deja de priceperea și energia foștilor noștri colegi.
Risc social. Pe fondul dificultăților și a opririi iminente a transportului către slujbă, comunitatea se poate confrunta cu un val de șomeri și cu un cost financiar pe măsură.
Securitatea oamenilor. Eventuala deconectare și părăsirea pozițiilor de pază de către contractorul nostru specializat înseamnă căderea tuturor sistemelor de securitate și acces, ceea ce va duce la permeabilizarea platformei, care se întinde pe 1.600 de hectare.
Protejarea echipamentelor. Nu mai putem proteja echipamentele iar valoarea acestora va scădea cu fiecare atac al hoților. Nu excludem nici accidentări grave ale persoanelor neautorizate care vor încerca să sustragă elemente din liniile noastre.
Nu putem relua producția pentru că nu vom avea energie și – astfel – vom pierde clienții. Muncitorii și inginerii noștri și-au arătat disponibilitatea de a lucra în condiții sociale deosebit de grele, neplătiți, înțelegând că doar producția poate crea plusvaloare.
Vom opri și producția de la secția de țevi sudate, deși aceasta este încărcată 100% pe următoarele două - trei luni, iar clienții actuali și viitori nu vor mai pune comenzi.
Riscuri energetice majore. O eventuală deconectare a Combinatului de la electricitate aduce într-o perioadă extrem de scurtă, de câteva ore, colapsul tuturor sistemelor Combinatului și dificultatea re-energizării Platformei Siderurgice, un proces extrem de complex, care nu a fost realizat vreodată și despre care credem că poate dura și 50 de zile. De asemenea, nu excludem unele dezechilibre în sistemul energetic național.
Rețeaua de gaz natural. Deși specialiștii noștri au realizat unele blindări, în anumite puncte ale rețelei interne de 25 de kilometri se pot acumula amestecuri explozive, cu risc iminent.
Riscuri tehnologice. Unele echipamente pot fi pierdute ireversibil. Doar două exemple: mașinile de turnare continuă și baia de zinc. O eventuală degradare severă doar a acestora ar putea presupune, ulterior, investiții de ordinul 70 – 80 milioane de euro și o durată îndelungată pentru repunerea în funcțiune, timp în care nu putem produce și vinde.
Riscuri asociate iernii. Din experiența ultimei ierni, putem spune că – în absența unor măsuri de conservare și protejare – putem pierde utilaje de sute de milioane de euro.
Risc de mediu. Toate sistemele noastre de monitorizare a parametrilor de mediu vor fi inactive.
Risc biologic. Nu vom mai putea opera echipamentul de producere a apei potabile, care este intern, ceea ce poate însemna un risc biologic major.
Riscuri medicale. Echipele noastre nu vor mai putea interveni iar facilitatea noastră medicală nu va mai putea fi folosită.
Risc de incendii. Pe fondul retragerii unor mașini de stingere și a pierderii unor autorizări, nu vom mai putea asigura această activitate.
Risc de situații de urgență. Sistemele noastre de alarmare și anunțare nu vor mai funcționa, cu impact asupra comunității.
Riscuri asociate activităților de I.T. și a infrastructurii de telecomunicații. Se pot pierde unele softuri de bază dar și altele industriale. Va fi afectată capacitatea de anunțare și interacțiune cu autoritățile, la toate nivelele.
Riscuri legate de comunitate. Toate legăturile și interacțiunile noastre cu comunitatea se vor opri, cu efecte negative. Un singur exemplu: nu vom putea continua să emitem documente pentru foștii salariați, în vederea recalculării pensiilor.
Riscuri asociale procesului de vânzare. Deși acest proces NU este în controlul nostru, credem că riscurile explicate mai sus pot crea dificultăți sau chiar compromite încercarea de vânzare a activelor. Mai mult, sunt investitori care doresc să facă audituri tehnice - imposibile în cazul unor deconectări.
Soluții
Credem cu tărie că putem relua producția, asigura supraviețuirea tehnică a Combinatului și menținerea oamenilor dacă cei în drept vor găsi rezolvări la următoarele cerințe:
* Asigurarea alimentării cu resurse energetice, până la vânzarea Combinatului, evitarea deconectărilor;
* Găsirea unei soluții imediate și responsabile din punct de vedere social, care să permită menținerea oamenilor;
* Implicarea autorităților de forță în protejarea oamenilor și activelor;
* Evitarea oricărei decizii care să îndepărteze investitorii, accelerarea procesului de vânzare.
Doamnelor și domnilor,
Mesajul nostru trebuie înțeles din următoarele perspective:
Tot ceea ce a stat în puterea și priceperea noastră a fost și este făcut. Suntem extrem de hotărâți să rămânem în Combinat până în ultimul moment, dacă este nevoie, pentru a ne proteja colegii și echipamentele de pe urma cărora am pus o pâine pe masă, familiilor noastre, timp de zeci de ani. Vă cerem ca acest “ultim moment”, să fie evitat prin decizii înțelepte și care să aibă în vedere viitorul.
Coloana vertebrală a Uniunii Europene este asigurată de oțel și cărbune. România și Europa continuă să consume oțel. Dacă noi nu îl producem, o vor face alții în locul nostru. Păstrați producția de oțel din România.
Nu vă cerem să salvați o industrie și un Combinat care se sufocă din cauze legate de tehnologii noi ori de piață ci un organism economic care a adus României, în liniște și decență, miliarde de euro anual în vânzări și zeci de milioane în taxe și impozite.
Vă cerem să salvați slujbele și demnitatea acestor oameni care au produs - de 60 de ani – oțel de calitate și care o pot face și de-acum încolo.
În ceea ce ne privește, considerăm că mandatele noastre profesionale și de management sunt, acum, pe masa celor care decid prezentul și viitorul Combinatului.
Vă mulțumim.
8 octombrie 2026
* Aida Nechifor, Director General
* Cornel Moisescu, Director Producție
* Gabriel Pomană, Director Producție Tubular și Laminoare
* Andreea Cristea, Director Achiziții Energie și Mediu
* Mihaela Vereș, Director Resurse Umane
* Ana Maria Vastardis, Director Vânzări
* Ionel Onel, Securitate și Sănătate în Muncă, Situații de Urgență
* Ionel Dumitru, Logistică Internă
* Viorel Andrei, Reparații și Mentenanță
* Marcel Hîngu, Utilități (energie, apă, gaz)
* Florin Bălan, Calitate
* Aurelian Popa, Infrastructură IT și Automatizări
* Toader Dobrin Crăciun, Aglomerare și Furnale
* George Ene, Furnalul nr. 5
* Alin Iacob, Oțelărie - Mentenanță
* Marian Crăciun, Oțelărie – Turnare Continuă
* Cătălin Zuzu, Oțelărie - Convertizoare
* Adrian Cojocaru, Laminorul de Tablă Groasă
* Cristian Reketeș, Laminorul de Benzi la Rece, Zincare, Linia de vopsire
* Silviu Tudorache, Laminorul de Benzi la Cald
* Gheorghe Bercaru, Piese de Schimb
* Dorian Dumitrescu, Comunicare și Relații Comunitare
* Alecu Bulboacă, Achiziții consumabile, piese, servicii
* Cristina Șerbănoiu, Servicii Clienți și Planificare Producție
* Emilia Toma, Audit Intern
* Adrian Pîslaru, Pază și Securitate
* Cristinel Munteanu, Logistică Externă”