Este, însă, benefică această măsură pentru europeni?
Deși aparent oferă o oră suplimentară de somn, schimbarea orei poate afecta ritmul biologic și rutina zilnică, punând presiune pe capacitatea organismului de a se adapta. Un efect frecvent al trecerii la ora de iarnă este fragmentarea somnului. Chiar dacă oamenii au impresia că dorm mai mult în noaptea în care ceasurile se dau înapoi, corpul poate fi confuz din cauza schimbării bruște a ciclului de lumină și întuneric. Drept consecință, se pot trezi în timpul nopții sau somnul va fi mai superficial. Persoanele sensibile la modificările de lumină pot simți că nu beneficiază pe deplin de o oră suplimentară de odihnă, iar ritmul circadian rămâne ușor dezechilibrat pentru câteva zile.
Pe termen lung, trecerea la ora de iarnă poate amplifica sentimentul de oboseală sau starea de letargie din lunile de toamnă și iarnă, când zilele devin mai scurte și mai întunecate. Această reducere a expunerii la lumină naturală poate contribui la dereglarea secreției de melatonină, un hormon esențial pentru inducerea somnului, afectând capacitatea de a adormi la ore adecvate și de a menține un ciclu sănătos de somn.
Studiile au arătat că trecerea la ora de iarnă poate crește riscul de accident vascular cerebral și de atac de cord în primele zile după schimbare, în parte din cauza dereglării ritmului biologic și a stresului asociat cu perturbarea somnului.
De asemenea, schimbarea orei poate afecta sănătatea mentală.
În consecință, trebuie reconsiderată această măsură aplicată vieții în UE.
Argumentele în favoarea menținerii schimbării orei se concentrează pe beneficiile economice și sociale, cum ar fi reducerea consumului de energie și sporirea activităților recreative în aer liber. Pe de altă parte, criticii susțin că beneficiile economice sunt minime, iar impactul negativ asupra sănătății justifică eliminarea acestei practici.