Acasă

Cum îți influențează ADN-ul reacția la medicamente

Detalii: Scris de: Cătălin Doca; Categorie: Sănătate; Publicat: 19 August 2026; Accesări: 224

Nu toți oamenii reacționează la fel la aceleați medicamentele prescrise. Dar să aflăm părerea specialiștilor. Populația se împarte în 4-5 categorii de metabolizatori ai medicamentelor ingerate(lenți, intermediari, normali, rapizi, ultrarapizi), în funcție de variantele genetice moștenite de la ambii părinți.

Practic, același medicament, în aceeași doză, poate fi ineficient la un metabolizator lent (dacă e vorba de un prodrog precum codeina), poate fi toxic la un metabolizator lent (dacă e vorba de o substanță activă direct, care se acumulează), sau poate fi ineficient la un metabolizator ultrarapid (dacă substanța e eliminată prea repede) — direcția problemei depinde de tipul medicamentului, nu doar de categoria de metabolizator.

Un test farmacogenomic se face o singură dată în viață — ADN-ul nu se schimbă — și poate ghida alegerea și doza a zeci de medicamente diferite pe parcursul anilor.

Interacțiunile medicamentoase pot „masca" temporar genotipul real, un fenomen numit fenoconversie, care complică interpretarea rezultatelor.

Farmacogenomica este ramura medicinei care studiază modul în care variațiile din ADN-ul unei persoane influențează răspunsul la medicamente — cât de repede sunt descompuse, cât de eficiente sunt și cât de mare este riscul de reacții adverse. Spre deosebire de abordarea clasică, în care un medic alege un medicament și o doză standard pe baza greutății, vârstei și funcției hepatice sau renale, farmacogenomica adaugă un strat suplimentar de informație: modul în care genele proprii pacientului procesează substanța activă

Testarea farmacogenomică nu înlocuiește, însă, judecata clinică și nu acoperă toate medicamentele, dar pentru un număr limitat, dar important, de substanțe cu fereastră terapeutică îngustă sau cu mecanism de prodrog, poate face diferența între un tratament eficient și unul ineficient sau periculos. Discutarea acestei opțiuni cu medicul curant este utilă mai ales înaintea unor tratamente cronice, a intervențiilor cardiace care necesită antiagregare plachetară sau atunci când un pacient a avut reacții neobișnuite, fie de ineficiență, fie de toxicitate, la medicamente uzuale

„Conferința Națională pentru Tineri Medici”- a doua ediție

Detalii: Scris de: Cătălin Doca; Categorie: Sănătate; Publicat: 17 August 2026; Accesări: 267

Evenimentul, dedicat medicilor aflați la început de carieră, organizat sub egida Societății Române de Medicină Internă, va avea loc în perioada 3-4 octombrie 2026.

Evenimentul se adresează medicilor rezidenți și specialiștilor din Medicina Internă, precum și din specialitățile conexe:

Cardiologie, Gastroenterologie, Nefrologie, Hematologie, Oncologie, Reumatologie, Diabet și Boli Metabolice, Endocrinologie, Boli Infecțioase, Medicină de Familie, Pneumologie și Anatomie Patologică.

Potrivit organizatorilor, Conferința își propune să continue demersul început la prima ediție, oferind un cadru academic și profesional în care tinerii medici pot împărtăși experiențe clinice, pot discuta provocările din practica medicală și pot contribui activ la schimbul interdisciplinar de cunoștințe.

Tematica ediției va acoperi o gamă variată de subiecte, de la aspecte generale întâlnite frecvent în practica medicală, până la domenii mai specializate, precum particularitățile pacientului cu patologie cardio-oncologică sau managementul pacientului aflat în diferite etape ale investigațiilor și tratamentelor gastroenterologice.

Trei factori de risc, evitați la vârsta mijlocie, pot întârzia demența cu 13 ani

Detalii: Scris de: Cătălin Doca; Categorie: Sănătate; Publicat: 06 August 2026; Accesări: 297

Un studiu amplu, publicat în revista Neurology, arată că persoanele care evită trei factori de risc între 45 și 65 de ani — hipertensiunea arterială, diabetul și fumatul — trăiesc, în medie, cu 13 ani mai mult fără demență, comparativ cu cele care au toți cei trei factori prezenți.

Analiza a scos la iveală diferențe notabile: femeile au avut o durată mai lungă fără demență decât bărbații (18,1 ani față de 16,6 ani)

Coordonatorul studiului, Josef Coresh, subliniază că persoanele trebuie să evite activ acești trei factori de risc încă din perioada vârstei mijlocii, ca strategie de protejare a sănătății creierului pe termen lung.

Faceți mișcare – sport periodic, dacă vreți să rămâneți sănătoși

Detalii: Scris de: Cătălin Doca; Categorie: Sănătate; Publicat: 05 August 2026; Accesări: 323

150 de minute de mers alert pe săptămână pot reduce riscul de deces prematur cu până la 30% și protejează inima, creierul și metabolismul simultan — fără să fie nevoie de sală, antrenor sau program sofisticat spun specialiștii în întreținerea sănătății.

Recomandarea de 150 de minute de activitate moderată pe săptămână a apărut pentru prima dată în ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății în anul 2010 și a fost reconfirmată în ediția din 2020, care rămâne standardul actual. Cifra a fost stabilită pe baza a sute de studii care au urmărit relația dintre volumul de mișcare și reducerea riscului de boli cronice.

Ghidurile emise de OMS și CDC precizează explicit că, pe lângă activitatea de tip aerobic (cardio), adulții ar trebui să includă în programul lor cel puțin două ședințe pe săptămână de exerciții de forță care să vizeze toate grupele musculare majore: membre inferioare, șolduri, spate, abdomen, torace, umeri și membre superioare.

Acest lucru nu implică în mod obligatoriu antrenamentele la sală cu greutăți. Flotările, genuflexiunile, exercițiile pentru abdomen, fandările, utilizarea benzilor elastice, yoga și pilates — toate aceste activități sunt eficiente. Chiar și grădinăritul intens sau transportul cumpărăturilor solicită musculatura într-un mod funcțional.

Pagina 26 din 26